Războaiele și clima: Impactul asupra schimburilor internaționale

Acest lucru are consecințe mult mai mari decât ne imaginăm.

Abia ieșiți dintr-o pandemie de trei ani, ne aflăm în pragul a 56 de conflicte armate la nivel mondial și în curând va trebui să gestionăm o datorie pe care nu o vom putea plăti. Nota de plată nu va fi doar economică, ci și ecologică.

A venit momentul să facem un bilanț al consecințelor pe care conflictele le au asupra încălzirii globale și a cifrelor de afaceri.

Ce trebuie să știm despre impactul lor, atât asupra conturilor noastre bancare, cât și asupra resurselor de mediu, și cum putem limita riscurile majore?
Iată cele șase puncte pe care nu trebuie să le ignori.

Mediu înconjurător

Impactul războaielor asupra solului și a resurselor de apă

Materialele care alcătuiesc dispozitivele explozive, muniția, armele propriu-zise și, utilizate din ce în ce mai mult în prezent, dronele, sunt substanțe care continuă să polueze pe tot parcursul ciclului lor de viață.

De la producție, care utilizează materiale sintetice și metale grele precum plumbul și mercurul (al căror impact, oricât de mic, poate provoca leziuni cerebrale), până la lupte, unde acestea contaminează solul și pânza freatică, afectând agricultura și creșterea animalelor.

În plus, muniția neexplodată (UXO) face ca terenurile să devină impracticabile pentru orice activitate timp de decenii, sau chiar secole.

Emisiile de CO2

Toate vehiculele terestre și aeriene, echipamentele militare și navele de transport necesită consumul unor cantități enorme de combustibil, ceea ce duce la emisii masive de CO2 în atmosferă.

Fiecare explozie produce cantități importante de praf și gaze care poluează aerul și sunt purtate de vânt. Chiar și activitățile militare desfășurate pe timp de pace au efecte considerabile.

Este un cerc vicios.

Conflictele și tot ceea ce implică acestea cauzează daune mediului. Însă, în același timp, consecințele războaielor asupra mediului generează, la rândul lor, noi tensiuni.

Solurile neproductive împiedică agricultura și creșterea animalelor, ducând la creșterea taxelor vamale și a costurilor mărfurilor din cauza lipsei producției interne.

Toate acestea creează un lanț de efecte care arată cam așa: daune ecologice → tensiune → conflict armat → daune ecologice.

În 2024, au fost înregistrate 65,8 milioane de strămutări interne. În multe situații, populațiile au fost nevoite să fugă de mai multe ori pe parcursul anului din cauza schimbărilor din zonele de conflict, ceea ce le-a sporit vulnerabilitatea și le-a îngreunat eforturile de a-și reconstrui viața.

Dintre cele 49 de țări și teritorii care au raportat strămutări cauzate de conflicte anul trecut, toate, cu excepția a patru, au raportat și strămutări cauzate de dezastre naturale (Raportul global privind strămutarea internă 2025).

Cele aproximativ 45,8 milioane de strămutări legate de crizele climatice, înregistrate anul trecut în 163 de țări și teritorii, reprezintă cea mai mare cifră de când am început să monitorizăm strămutările cauzate de dezastre naturale, în 2008.

Forex

Riscul de întrerupere a lanțurilor comerciale

Războaiele au avut adesea și continuă să aibă repercusiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a schimburilor internaționale.

În general, conflictele provoacă perturbări în schimburile comerciale. Când producția agricolă și extracția scad pe timp de război, prețurile petrolului, ale gazelor și ale materiilor prime agricole cresc. Intervin politici comerciale protecționiste, care adesea îngreunează schimburile, pe lângă faptul că generează instabilitate monetară.

Cheltuielile militare

Cheltuielile militare globale au atins un nou record în 2023, ridicându-se la 2,2 trilioane de dolari, conform IISS, International Institute for Strategic Studies, un think tank specializat în apărare și securitate globală.

Statele membre NATO au reprezentat peste 50% din această cifră.

Evident, acest lucru demonstrează că nu este subminată doar stabilitatea țărilor direct afectate de război, ci și a statelor „din zona de mijloc”.

În consecință, monedele locale se pot deprecia, fiind erodate de costurile militare și logistice. Ceea ce ne conduce direct la punctul următor.

Cursa către activele de refugiu

„În timpul conflictului ruso-ucrainean din 2022, USD și CHF s-au apreciat semnificativ, pe măsură ce investitorii au căutat refugiu împotriva riscului de piață” confirmă statisticile OCDE din 2022. De ce? În perioade de incertitudine, investitorii își mută capitalul către monede de refugiu precum dolarul american (USD), francul elvețian (CHF) și yenul japonez (JPY).
Aceste valute sunt susținute de guverne stabile și de economii, în general, robuste, ceea ce le face natural foarte atractive pentru majoritatea investitorilor.

Pe scurt, războiul este un lucru rău. Dar nu aveați nevoie de Keewe pentru a ști asta, nu-i așa?

Totuși, iată sugestiile noastre pentru a evita riscurile majore pentru companiile și schimburile dumneavoastră internaționale.

Diversificați furnizorii pentru a limita întreruperile aprovizionării. Să nu depindeți de un singur furnizor este adesea cea mai bună soluție pentru a evita întreruperile, taxele vamale și devalorizările monetare. Această abordare ajută în special în caz de blocaj comercial cauzat de conflicte localizate. Dacă ar fi să izbucnească al Treilea Război Mondial, ar fi, desigur, o altă poveste.
Reshoring-ul și nearshoring-ul sunt alegeri care avantajează nu doar portofelul în aceste cazuri, ci și mediul înconjurător. Apropiați producția și alegeți furnizori alternativi din zona euro, vizând țări stabile din punct de vedere financiar, dar și pe cele care generează costuri de mediu mai mici legate de logistică.
Să faceți prognoze privind scenariile posibile este fundamental, iar să fiți la curent cu noutățile este indispensabil în astfel de situații. Citiți știrile, anticipați.
‍

Regulile jocului se schimbă rapid.