Biden luptă împotriva schimbărilor climatice

Două știri ne-au atras atenția în mod deosebit săptămâna aceasta: summitul climatic organizat de președintele american Joe Biden, la care sunt așteptați peste 40 de lideri mondiali, și votarea legii „Climat și Reziliență” în Adunarea Națională.

Statele Unite revin în cursa pentru climă?

Contrazicându-l pe predecesorul său, Donald Trump, care retrăsese Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice (2015), Joe Biden a invitat aproximativ 40 de șefi de stat și de guvern să discute despre climă joi, 22 aprilie, și vineri, 23 aprilie. Summitul are loc, de altfel, cu câteva luni înainte de COP 26, programată pentru luna noiembrie în Scoția.

Obiectivul lui Joe Biden este de a restaura credibilitatea americană în problemele climatice, într-un context în care numeroase state își asumă angajamente tot mai ambițioase, în special în Europa, și în care chiar și China, marele rival al Washingtonului, a anunțat recent că vizează neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060. Reamintim că acțiunile Chinei și ale Statelor Unite în chestiunea climatică sunt monitorizate îndeaproape de cetățeni și experți, deoarece acestea reprezintă, respectiv, 28% și 15% din emisiile de CO2 legate de combustibilii fosili (trebuie luate în calcul și alte emisii de gaze cu efect de seră), conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

Primele semne pozitive din partea lui Joe Biden

Încă de la preluarea mandatului, Joe Biden a ales să numească un emisar special dedicat problemei climatice în persoana lui John Kerry, fost secretar de stat american și negociator-șef al delegației americane în timpul discuțiilor pentru Acordul de la Paris.

De altfel, John Kerry l-a vizitat în ultimele zile pe omologul său chinez, Xie Zenhua. Xie Zenhua a ieșit special din pensie – el fiind cel care a activat și în 2015 în cadrul delegației chineze – pentru a prelua, la rândul său, funcția de emisar special pentru climă din partea guvernului chinez. Cei doi au declarat că doresc să coopereze în privința provocărilor climatice și s-au angajat să ia măsuri „în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris”.

Aceste declarații au venit cu câteva zile înainte ca participarea președintelui chinez să fie confirmată.

Spre o consolidare a angajamentelor de reducere a emisiilor în Statele Unite?

Sub administrația Obama, Statele Unite s-au angajat să își reducă emisiile până în 2025 cu 26% până la 28% față de nivelul din 2005. Deși Donald Trump a subminat sistematic măsurile de mediu luate de Barack Obama, Joe Biden intenționează să poziționeze țara sa ca lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dincolo de revenirea în Acordul de la Paris, cel de-al 46-lea președinte american a dezvăluit în ultimele săptămâni un plan masiv de investiții în infrastructură, în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, din care o parte semnificativă este destinată tranziției ecologice (170 de miliarde de dolari pentru vehicule electrice, 100 de miliarde de dolari pentru rețelele electrice etc.).

În final, cu ocazia acestui summit, Joe Biden ar putea anunța un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor cu 50% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2005. Un efort cu atât mai solicitant cu cât economia Statelor Unite este foarte dependentă de combustibilii fosili, așa cum o demonstrează statutul său de prim producător mondial de petrol din ultimii ani.

Legea „Climat și Reziliență” votată în Adunarea Națională

Un alt subiect de actualitate este legea „Climat și Reziliență”, votată sâmbătă, 17 aprilie, în Adunarea Națională. Printre măsurile emblematice se numără crearea infracțiunii de „ecocid”, care va sancționa daunele „grave și durabile” aduse mediului pe o perioadă prelungită, sau eliminarea anumitor rute aeriene interne dacă există o alternativă feroviară de sub 2 ore și 30 de minute (Convenția Cetățenească pentru Climă recomanda, în schimb, interzicerea rutelor cu alternative de sub 4 ore, ceea ce ar fi eliminat o parte și mai importantă a zborurilor interne franceze).

Un alt punct esențial este faptul că închirierea locuințelor considerate „găuri negre energetice” – cele din categoriile F și G – va fi interzisă începând cu 2028, iar proprietățile clasificate în categoria E vor fi vizate începând cu 2034.

Senatul urmează să examineze textul în iunie, înainte de o foarte probabilă reîntoarcere în Adunare pentru votul definitiv.

Avizul Înaltului Consiliu pentru Climă

Dincolo de conținutul acestei legi, am analizat avizul Înaltului Consiliu pentru Climă* (HCC), o instanță independentă și consultativă pe lângă Prim-ministru, care oferă o perspectivă metodologică asupra evaluării impactului „climatic” al acestei legi. Recomandările HCC ar putea inspira, în anii ce vor urma, o nouă grilă de analiză pentru autoritățile publice.

Progrese în evaluarea impactului, în ciuda unor limite evidente

Deși recunoaște progresele în studiul de impact al acestei legi „Climat și Reziliență” (referință la Strategia Națională cu Emisii Reduse de Carbon** – SNBC, eforturile de cuantificare a măsurilor privind emisiile), HCC subliniază mai multe limite și recomandă, în special, următoarele măsuri:

• îmbunătățirea transparenței metodologiilor și a ipotezelor utilizate pentru evaluarea impactului măsurilor cuprinse în lege
• evaluarea cantitativă și calitativă a impactului proiectului de lege asupra indicatorilor cheie ai SNBC și precizarea modului în care acesta se raportează la bugetele de carbon stabilite pentru anii următori (până în 2033)
• asigurarea monitorizării implementării măsurilor, previzionarea unor eventuale mecanisme de ajustare și evaluarea rezultatelor obținute

În perspectiva unei reduceri semnificative a emisiilor de GES, într-un context în care cadrul de reglementare se consolidează, cu o atenție sporită asupra contabilizării și publicării emisiilor, putem anticipa că deciziile guvernamentale și textele legislative vor fi analizate tot mai riguros prin prisma impactului lor climatic.

Către o evaluare aprofundată a impactului climatic al actelor normative

În acest context, pare să se contureze o grilă de analiză complementară a acțiunii guvernamentale, care include definirea unor indicatori climatici de referință și evaluarea a priori și a posteriori a contribuției deciziilor publice – indiferent dacă sunt sau nu legate de climă – la obiectivele de reducere a emisiilor de GES. Deși matricea climatică nu este încă pe deplin integrată în procesele de decizie și control, legea Climat și Reziliență face pași în această direcție.

Bonus

Bonus: Șefii de stat europeni au validat revizuirea în creștere a ambițiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în Uniunea Europeană, inițiată la sfârșitul anului 2020 de către deputații europeni. Această decizie ridică obiectivul de reducere a emisiilor la 55% față de nivelul din 1990, depășind ținta de 40% vizată până în prezent. De asemenea, peste cincizeci de acte normative și directive vor fi modificate în lunile următoare pentru a alinia cadrul legislativ al UE la aceste ambiții reînnoite.