Reglementări de mediu 2021 2022

În 2021, mai multe evenimente au marcat actualitatea de mediu la nivel francez, european și internațional. Vă prezentăm mai jos o recapitulare neexhaustivă a acestora. În plus, deoarece anul 2022 se anunță la fel de bogat în acest domeniu, vă dezvăluim o selecție a temelor care vor ține prima pagină și ar putea avea un impact asupra companiilor.

Recapitularea evenimentelor marcante din 2021

În Franța, mai multe legi și reglementări au introdus schimbări semnificative

Legea AGEC (Anti-Gaspillage pour une Économie Circulaire - Legea privind economia circulară și combaterea risipei) a intrat treptat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 și vizează, în special, eliminarea plasticului de unică folosință, informarea mai bună a consumatorilor, combaterea risipei și promovarea reutilizării solidare, acțiunea împotriva uzurii morale programate și îmbunătățirea proceselor de producție.

În ceea ce privește plasticul de unică folosință, este interzisă distribuirea gratuită a sticlelor de plastic în unitățile deschise publicului începând de la începutul anului 2021. Iar din 1 ianuarie 2022, ambalarea excesivă în plastic a fructelor și legumelor proaspete sub 1,5 kg este, de asemenea, interzisă. În ceea ce privește uzura morală, vânzătorii de echipamente electrice și electronice trebuie să afișeze un indice de reparabilitate, care vizează 5 categorii de produse începând de la începutul anului 2021: mașini de spălat rufe, smartphone-uri, laptopuri, televizoare și mașini de tuns iarba.

Amânarea decretului terțiar pentru septembrie 2022, un decret care impune proprietarilor și ocupanților clădirilor cu o suprafață de peste 1000 m2 să își declare consumul de energie și să îl reducă progresiv (-40% în 2030, -50% în 2040 și -60% în 2050). Primul termen limită pentru declararea consumului a fost amânat din septembrie 2021 pentru septembrie 2022.

Legea privind clima și reziliența a fost adoptată, în urma creării Convenției Cetățenești pentru Climă, fără a prelua însă toate propunerile acesteia. Această lege abordează subiecte foarte variate, precum transporturile (interzicerea zborurilor interne dacă există o alternativă feroviară de sub 2h30, instituirea zonelor cu emisii reduse în marile aglomerări urbane etc.), locuințele(interzicerea închirierii „locuințelor ineficiente energetic” începând cu 2025, sprijinirea gospodăriilor pentru renovarea termică etc.), consumul(experimentări privind etichetarea ecologică prin scorul de carbon, sprijinirea vânzărilor în vrac, consolidarea controlului publicității pentru combustibilii fosili etc.).

Uniunea Europeană a avansat, de asemenea, propuneri pentru a-și consolida angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și ulterior

Uniunea Europeană a avansat, de asemenea, propuneri pentru a-și consolida angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și ulterior

Comisia Europeană și-a prezentat Pactul Verde în vara anului 2021, un set de propuneri care acoperă sectoarele energiei, transporturilor, agriculturii și fiscalității, cu scopul de a reduce emisiile de GES cu 55% până în 2030 (față de nivelurile din 1990). Ca exemple, Comisia menționează crearea unei noi piețe a carbonului – sau „drepturi de a polua” – pentru distribuția de combustibili (transport rutier și încălzire) sau extinderea pieței actuale a carbonului pentru a include transportul maritim și a accelera reducerea emisiilor din transportul aerian

La nivel internațional, pot fi reținute câteva elemente de la COP26 care a avut loc la Glasgow la sfârșitul anului. Dincolo de frenezia mediatică ce înconjoară de obicei conferințele COP (Conference of the Parties, conferința internațională privind clima organizată de ONU), pot fi evidențiate câteva puncte cheie incluse în Pactul de la Glasgow:

• cărbunele este vizat în mod explicit (printr-o invitație la o „reducere treptată”), în ciuda unei formulări puțin constrângătoare („intensificarea eforturilor către reducerea cărbunelui fără sisteme de captare (a CO2) și eliminarea subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili”)
• metanul face, de asemenea, obiectul unei mențiuni specifice, deși este un gaz cu un potențial de încălzire globală de 25 până la 30 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon
• țările în curs de dezvoltare își reiterează apelul către țările dezvoltate de a le ajuta să finanțeze eforturile de reducere a emisiilor și de adaptare la schimbările climatice – un ajutor de 100 de miliarde de dolari este prevăzut încă din 2009, însă acest obiectiv nu a fost atins până în prezent

Selecție 2022

Franța: Bilanț GES simplificat pentru companiile care au primit credite din Planul de redresare

Companiile private care au beneficiat de finanțări acordate în cadrul „Planului de redresare” vor trebui să publice un Bilanț simplificat al emisiilor de gaze cu efect de seră înainte de 31 decembrie 2022.

raportarea consumului energetic – decretul terțiar – pentru companii devine obligatorie începând cu septembrie 2022 (așa cum a fost menționat mai sus).

Uniunea Europeană, taxonomia verde și raportarea nefinanciară a companiilor

Taxonomia verde: Comisia Europeană propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în taxonomie, cadrul de referință pentru activitățile favorabile obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene, ceea ce ar permite clasificarea acestora drept investiții „verzi”. Deși această măsură a fost contestată de anumite partide politice și ONG-uri, Comisia Europeană susține că aceste două tipuri de energie ar putea juca un rol în facilitarea tranziției: deși ambele prezintă riscuri și limitări (gestionarea deșeurilor în cazul energiei nucleare sau emisiile de gaze cu efect de seră în cazul gazelor), aceste două surse de energie emit mai puține gaze cu efect de seră decât media industriei.

Raportarea nefinanciară, CSRD pentru a înlocui NFRD? Directiva NFRD privind raportarea nefinanciară, transpusă în dreptul francez prin introducerea Declarației de performanță extrafinanciară (DPEF) de la sfârșitul anului 2017, prezintă limitări semnalate de diverși actori (date raportate insuficiente, dificultăți de comparare între companii etc.). Aceste limitări au condus la o revizuire a textului. În aprilie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere de directivă CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive), pentru a aduce modificări actualei NFRD, precum:

• Extinderea domeniului de aplicare la toate „companiile mari”; toate companiile listate la bursă sunt vizate, chiar și cele cu mai puțin de 500 de angajați (cu excepția microîntreprinderilor listate)
• Verificarea / auditarea informațiilor nefinanciare raportate
• Raportare mai detaliată, cu posibila elaborare a unor standarde de raportare extrafinanciară la nivel european, pe care companiile vizate ar trebui să le respecte (=> pentru a răspunde lipsei de standardizare a raportărilor existente)
• Digitalizarea raportărilor, pentru a facilita transmiterea datelor, centralizarea acestora etc.

La nivel internațional, COP27 se va desfășura la Sharm el-Sheikh, în Egipt, una dintre țările cele mai vulnerabile la încălzirea globală. În final, IPCC (Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice) își finalizează cel de-al 6-lea ciclu de evaluare și își va publica cel de-al 6-lea raport de sinteză în cursul anului 2022.