Dependența europeană de energia rusească

Războiul din Ucraina a exacerbat în mod deosebit criza energetică din Europa, o criză începută încă din toamna anului 2021, care plasează mai mult ca oricând energia în centrul provocărilor economice, politice și de mediu ale epocii noastre. În fața războiului, unele țări sunt mai expuse decât altele, în special Germania, care importă o mare parte din resursele sale energetice din Rusia.

Energia reprezintă o problemă majoră pentru activitatea umană. Într-adevăr, datorită energiei a fost posibilă revoluția industrială, care stă la baza societății așa cum o cunoaștem astăzi. În prezent, distingem trei tipuri principale de energie: fosile (cărbune, petrol și gaze), nucleară și regenerabile (hidroelectrică, eoliană, solară, biomasă etc.). Energiile fosile sunt cele care generează majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră și, prin urmare, se află în centrul luptei împotriva schimbărilor climatice.

Principalele activități umane sunt mari consumatoare de energie, în special: transporturile (în principal energii fosile), industria și sectorul rezidențial-terțiar (electricitate, încălzire). În Franța, în 2020, sectorul rezidențial a reprezentat cea mai mare parte a consumului final de energie, cu 31%, urmat de transporturi (29%), industrie (19%) și sectorul terțiar (17%).

În Germania, ce pondere din consumul de energie primară provine din resurse fosile rusești?

36% din energia primară utilizată de Germania provine din resurse fosile rusești, ceea ce a determinat-o pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, să declare: „Suntem prea dependenți de combustibilii fosili rusești [...]”. Într-adevăr, cu un consum de energie primară bazat pe 33,7% petrol (din care 42% rusesc), 26,6% gaze naturale (din care 55% rusești) și 15,8% cărbune (din care 50% rusesc), dependența Germaniei și a economiei sale față de combustibilii fosili este foarte ridicată (75%).

Pentru a reduce dependența energetică, guvernul francez a implementat „Décret Tertiaire”, care obligă la renovarea unei mari părți a parcului imobiliar terțiar din Franța.

Franța este mai puțin dependentă de energiile fosile (46% din mixul său energetic, din care 6% provin din Rusia). În ciuda unei dependențe mai scăzute comparativ cu cea a Germaniei (46% față de 75%), unii lideri politici francezi îndeamnă cetățenii să își reducă consumul de energii fosile pentru a răspunde provocărilor economice și climatice.

În Franța, sectorul rezidențial-terțiar consumă cea mai mare parte din această energie (aproape 50%). Pentru a reduce impactul acestui sector, guvernul a introdus, de exemplu, „Décret Tertiaire”, care vizează clădirile de peste 1000 m² (83% din parcul terțiar francez) și urmărește reducerea progresivă a consumului de energie (-40% în 2030, -50% în 2040 și -60% în 2050).