Dispariția coralilor

Ne revedem cu plăcere pentru o nouă #questiongreen, analizând subiectul captării și sechestrării carbonului.

Pe măsură ce vara se apropie și planurile de vacanță prind contur, suntem mai aproape ca niciodată de a ne bucura de frumoasele noastre plaje franceze.

Franța găzduiește, de altfel, o cantitate mare de corali, în special datorită teritoriilor sale de peste mări. Acești corali sunt esențiali pentru biodiversitate și pentru oameni, oferind habitat unei mari părți din speciile marine.

Skipperul și jurnalistul Fabrice Amedeo a declarat că „un kilometru pătrat de recif conține tot atâtea specii cât întregul litoral metropolitan francez”.

Astăzi, Marea Barieră de Corali are o suprafață de 350 000 km², însă găzduiește mult mai puțini corali decât acum 30 de ani. Pe lângă faptul că reprezintă un risc major pentru biodiversitate, aceasta înseamnă și o sursă naturală de sechestrare a carbonului mai puțin, ceea ce ne îngreunează atingerea obiectivelor climatice.

Ce cantitate de corali a dispărut din Marea Barieră de Corali în ultimii 30 de ani?

În ultimii 30 de ani, aproape jumătate din coralii Marii Bariere de Corali au dispărut. Este o tragedie pentru biodiversitate. Într-adevăr, aproape 25% din fauna marină își găsește habitatul în recifele de corali, deși suprafața totală a tuturor acestor recife reprezintă doar 0,25% din întregul mediu marin.

Prin comparație, varietatea faunei și florei din recifele de corali este echivalentă cu cea din pădurile tropicale amazoniene sau din Noua Guinee. Această biodiversitate, atât de prețioasă pentru echilibrul vieții pe Pământ, este, de asemenea, o resursă vitală pentru oameni. Datorită speciilor pe care le adăpostesc, coralii susțin traiul a aproape 500 de milioane de oameni, dintre care 40 de milioane sunt pescari.

Însă, dacă coralii mor, acest lucru se întâmplă în mare parte din cauza activității umane și a schimbărilor climatice.

Într-adevăr, din 1998 a apărut fenomenul de albire a coralilor. Este vorba despre depigmentarea coralilor în urma dispariției algelor care îi acoperă, ceea ce îi expune la razele UV, îi privează de hrană și le poate cauza moartea. Acest fenomen s-a dovedit a fi deosebit de intens, cu episoade severe în 2016, 2017 și 2020.

Se estimează astăzi că albirea a afectat 98% din Marea Barieră de Corali.

Dar pierderea unei mari părți din coralii la nivel mondial nu se oprește aici. Coralul acționează atât ca sursă, cât și ca rezervor de carbon.

Bilanțul net al coralilor la nivel mondial este însă clar: aceștia permit sechestrarea a 68-88 de megatone de carbon pe an, adică emisiile unor țări precum Maroc, Israel sau Grecia. Pentru a merge mai departe cu comparația, pierderea a aproximativ 50% din coralii planetei ar necesita plantarea a 1,75 miliarde de copaci în plus în fiecare an pentru a sechestra aceeași cantitate de carbon (considerând că un copac captează în medie 25 kg CO2e pe an).

Acest lucru ar însemna adăugarea anuală a echivalentului a 15% din numărul total de copaci existenți pe teritoriul francez. Astfel, coralul are mai mult de un rol de jucat în viitorul nostru și este timpul să luăm măsuri reale pentru a-l proteja; în caz contrar, va fi din ce în ce mai dificil să ne atingem obiectivele de neutralitate a carbonului și chiar să supraviețuim în zonele lumii care depind de ecosistemele adăpostite de recifele de corali.